COP31 pune reducerea deșeurilor și a metanului între prioritățile climatice. Ținta pentru economia circulară: 15% până în 2035

Deșeurile intră în centrul agendei climatice pregătite de Turcia pentru COP31. Președinția conferinței propune încetinirea creșterii cantității de deșeuri, reducerea emisiilor de metan și folosirea mai multor materiale recuperate în economie. Obiectivul anunțat este ca rata globală de utilizare a materialelor circulare să ajungă la cel puțin 15% în 2035. Deocamdată, acestea sunt ținte ale Agendei de acțiune, nu obligații adoptate de toate statele participante.

Președinția turcă a COP31 a inclus „zero deșeuri și reducerea metanului” printre cele zece direcții ale Agendei de acțiune pentru conferința climatică programată în noiembrie, la Antalya. Alături de această temă se află energia curată, orașele reziliente, industrializarea verde, securitatea alimentară și aplicarea planurilor climatice naționale. Direcția declarată de ministrul turc al Mediului și președintele COP31, Murat Kurum, este transformarea angajamentelor existente în proiecte și rezultate care pot fi măsurate.

Conferința ONU privind schimbările climatice se va desfășura la Antalya, în Turcia, între 9 și 20 noiembrie 2026, la Antalya EXPO Center.

Probleme din domeniul deșeurilor

În domeniul deșeurilor, una dintre țintele prezentate este înjumătățirea creșterii cantității globale de deșeuri până în 2035. Formularea contează: obiectivul nu înseamnă reducerea la jumătate a cantității totale de gunoi produsă în lume. Dacă volumul deșeurilor continuă să crească, ținta urmărește ca această creștere să fie mai lentă decât în scenariul fără măsuri suplimentare. Președinția COP31 nu a prezentat încă, în anunțul privind țintele, toate detaliile necesare pentru a calcula contribuția fiecărei țări.

Diferența este importantă într-o lume în care consumul de materiale și cantitatea de gunoi cresc. Potrivit Programului ONU pentru Mediu, deșeurile municipale ar putea ajunge la 3,8 miliarde de tone anual în 2050 dacă tendințele actuale continuă. În această categorie intră, în principal, deșeurile provenite din gospodării și din activități similare, colectate de autoritățile locale. O reducere a ritmului de creștere ar limita presiunea asupra serviciilor de salubritate și a depozitelor, dar nu ar rezolva singură problema poluării.

De ce metanul apare lângă „zero deșeuri”

Legătura dintre gunoi și încălzirea globală trece prin deșeurile organice. Resturile alimentare și alte materiale biodegradabile produc metan atunci când se descompun în condiții cu puțin oxigen, cum se întâmplă în depozitele de deșeuri. Programul ONU pentru Mediu estimează că sectorul deșeurilor generează aproximativ 20% din emisiile de metan provocate de activitatea umană. Agricultura și combustibilii fosili sunt alte surse majore, astfel că măsurile pentru gropile de gunoi acoperă numai o parte a problemei.

Pentru orașe, reducerea acestor emisii poate începe înainte ca deșeurile să ajungă la depozit: prevenirea risipei alimentare, colectarea separată a resturilor biodegradabile și tratarea lor corespunzătoare. La depozitele existente, captarea gazului poate limita emisiile produse de deșeurile deja depuse. Sunt măsuri diferite, care trebuie urmărite separat. Un oraș poate colecta mai multe materiale reciclabile și, în același timp, să continue să trimită la groapă cantități mari de resturi alimentare.

Expresia „zero deșeuri” descrie direcția propusă, nu o situație în care gospodăriile și firmele încetează să producă orice fel de reziduuri. Pentru ca această prioritate să poată fi evaluată, statele și autoritățile locale ar trebui să raporteze cât gunoi produc, cât previn, cât colectează separat și cât ajunge la depozitare. Reducerea metanului are nevoie, la rândul ei, de date despre emisiile depozitelor, nu doar despre numărul proiectelor anunțate.

Ce măsoară ținta de 15%

A doua țintă cu efect direct asupra gestionării resurselor privește economia circulară. Președinția COP31 vrea ca cel puțin 15% din materialele utilizate la nivel global să provină din fluxuri circulare până în 2035. Indicatorul urmărește ponderea materialelor secundare, readuse în economie, în consumul total de materiale. Nu este același lucru cu rata de colectare separată a ambalajelor și nici cu procentul de deșeuri reciclate de un singur oraș.

Ținta ar presupune schimbări atât în gestionarea deșeurilor, cât și în felul în care sunt fabricate produsele. Materialele colectate trebuie sortate și prelucrate, iar industria trebuie să le poată utiliza în locul unor materii prime noi. Durata de viață a produselor, posibilitatea reparării și proiectarea lor pentru reutilizare influențează, de asemenea, cât material rămâne în economie.

Distanța până la obiectiv este considerabilă. O evaluare publicată de Circle Economy arată că materialele secundare reprezentau 6,9% din utilizarea globală a materialelor în raportarea sa din 2025. Compararea acestui indicator cu ținta COP31 arată amploarea schimbării urmărite, dar evoluția va depinde de metoda de măsurare și de politicile aplicate în următorii ani.

Agenda leagă aceste obiective de orașele reziliente climatic. Pentru clădiri, președinția COP31 a anunțat o țintă separată: reducerea cu cel puțin 25% a intensității consumului de energie până în 2035. Împreună, măsurile privesc serviciile urbane, construcțiile și resursele folosite de industrie. Ele pot deveni relevante pentru administrațiile locale numai dacă sunt urmate de proiecte finanțate, termene și indicatori publici de progres.

Miza conferinței de la Antalya va fi trecerea de la ținte globale la măsuri verificabile. Agenda președinției poate mobiliza guverne, orașe, companii și investitori, dar este distinctă de negocierile formale dintre state. Pentru deșeuri și metan, testul va fi dacă inițiativele anunțate reduc efectiv cantitatea trimisă la depozit, emisiile provenite din acesta și consumul de materii prime noi.