Ministerul Mediului a emis acordul pentru finalizarea amenajării Cornetu–Avrig. Ce obligații are Hidroelectrica pe Olt

Ministerul Mediului a emis, la 21 septembrie 2026, acordul de mediu pentru lucrările rămase de executat la amenajarea hidroenergetică Cornetu–Avrig, de pe râul Olt. Hidroelectrica estimează o producție de 156,8 GWh pe an după realizarea proiectului. Acordul stabilește măsuri de reducere a impactului asupra mediului și obligații de monitorizare atât în timpul lucrărilor, cât și după punerea în funcțiune. Emiterea documentului este un pas necesar pentru proiect, dar nu înseamnă că hidrocentralele sunt deja finalizate.

Proiectul își are originea într-o amenajare aprobată în 1989, care cuprinde cinci trepte hidroenergetice: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Noul acord privește finalizarea treptelor Câineni și Lotrioara, precum și intervenții la Racovița pentru ca această amenajare să poată funcționa la parametrii proiectați. Așadar, denumirea „Cornetu–Avrig” desemnează ansamblul amenajării, iar documentul emis acum vizează lucrările rămase de executat în cadrul ei.

Ministerul estimează că investiția va aduce în sistem 156,8 GWh de energie regenerabilă anual, cantitate pe care o compară cu consumul a peste 52.000 de gospodării. Aceasta este o estimare a producției viitoare, dependentă de finalizarea și funcționarea lucrărilor, nu energie livrată deja în rețea.

Ce a fost evaluat înaintea emiterii acordului

Decizia s-a bazat pe trei documente de specialitate: raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată pentru ariile naturale protejate și studiul privind impactul asupra corpurilor de apă. Concluziile acestora au fost transpuse, potrivit Ministerului Mediului, în măsuri de prevenire și reducere a efectelor proiectului și în cerințe de monitorizare pentru execuție și exploatare. Documentația și acordul sunt publicate pe pagina dedicată proiectului.

Pentru Hidroelectrica, obligațiile nu se opresc la organizarea șantierelor. Ministerul precizează că monitorizarea trebuie să acopere și perioada de funcționare a amenajării în integralitatea sa. Această etapă contează deoarece efectele unei lucrări pe râu nu pot fi urmărite numai în timpul construcției: condițiile stabilite prin acord trebuie verificate și după ce instalațiile intră în exploatare.

Evaluarea a vizat și amplasarea proiectului în raport cu mai multe arii protejate. Între documentele publicate de minister se află evaluări referitoare la Oltul Mijlociu–Cibin–Hârtibaciu, Frumoasa, Munții Făgăraș, Avrig–Scorei–Făgăraș și Piemontul Făgăraș. Separat, studiul privind corpurile de apă analizează efectele amenajării asupra râului. Publicarea acestor studii permite verificarea condițiilor concrete impuse investitorului, dincolo de prezentarea generală din comunicatul ministerului.

Documentul final a fost completat și după consultarea publică. Ministerul arată că a adăugat informații privind specia de pește Zingel zingel, ca urmare a observațiilor primite. Instituția a apreciat că mesajele transmise în etapa de consultare nu schimbă decizia de emitere a acordului, dar această completare arată că versiunea finală trebuie citită împreună cu observațiile și anexele sale.

DN7, calea ferată și monumentul Turnul Spart

Pe lângă efectele asupra mediului, soluția tehnică trebuie să țină seama de infrastructura existentă în defileul Oltului. Potrivit ministerului, proiectul urmărește păstrarea, pe cât posibil, a traseelor actuale ale DN7 și căii ferate, însoțită de lucrări suplimentare de protecție. La Racovița sunt prevăzute intervenții pentru protejarea podurilor feroviare. Acestea ar permite îndepărtarea pragului din avalul centralei și funcționarea ei fără restricțiile de nivel existente.

Acordul include și condițiile stabilite de Ministerul Culturii pentru protejarea monumentului istoric Turnul Spart. În consecință, executarea proiectului trebuie urmărită atât prin prisma cerințelor privind apa și ariile naturale, cât și a celor privind infrastructura de transport și patrimoniul.

Procedura a inclus dezbateri publice la Câineni și Boița. În etapa de consultare asupra deciziei și a proiectului acordului, ministerul spune că a primit patru mesaje cu observații: trei de la persoane fizice și unul de la o persoană juridică. Numărul mesajelor nu arată, singur, amploarea interesului public pentru proiect, dar documentele publicate oferă punctul de plecare pentru a verifica ce probleme au fost semnalate și cum au fost tratate.

Ministra mediului, Diana Buzoianu, a susținut, la anunțarea deciziei, finalizarea proiectelor hidroenergetice atunci când soluțiile sunt fundamentate tehnic și sunt însoțite de măsuri de reducere a impactului și de monitorizare pe toată perioada funcționării. Pentru Cornetu–Avrig, proba va fi aplicarea acestor condiții în teren: ce date vor fi colectate, ce efecte vor fi constatate și ce măsuri vor urma dacă monitorizarea indică probleme.

Acordul emis pe 21 septembrie clarifică, astfel, condițiile de mediu în care Hidroelectrica poate continua proiectul. El nu stabilește, prin simpla sa emitere, o dată la care treptele Câineni și Lotrioara vor produce energie. Calendarul lucrărilor, costurile actualizate și modul în care vor fi făcute publice rezultatele monitorizării rămân informații esențiale pentru a măsura progresul investiției și respectarea obligațiilor asumate.

Notă de verificare: pagina ministerului datează explicit acordul „nr. 4 din 21.09.2026”, însă trei linkuri din textul aceleiași pagini îl etichetează „21.09.2016”. Secțiunea de atașamente folosește anul 2026; formularea din articol urmează data anunțată explicit de minister pentru emiterea acordului.