Opt din zece constructori consideră importantă reciclarea lemnului, dar numai 35% indică un reciclator specializat

Lemnul rămas din cofraje, paleți, ambalaje sau demolări poate deveni materie primă pentru produse noi. Pe șantierele analizate de Asociația ECOTECA și IZI Data, drumul lui spre reciclare este însă nesigur: 80% dintre respondenți consideră importantă valorificarea deșeurilor lemnoase, dar numai 35% indică reciclarea printr-o entitate specializată. Studiul a fost prezentat la centrul Timberpak din Arad și publicat pe 18 septembrie.

Diferența dintre intenție și practică apare și în alte răspunsuri. Aproape jumătate dintre participanți, 47%, spun că aruncă în loc să recicleze cel puțin o parte din lemnul rezultat din activitatea lor. Totodată, 53% ar fi interesați să colaboreze cu o companie specializată în colectare, dar numai 16% declară că lucrează deja cu un asemenea operator. Procentul de 35% privind reciclarea printr-o entitate specializată și cel de 16% privind colaborările existente măsoară răspunsuri diferite; ele nu trebuie confundate.

Studiul nu arată că restul de 65% dintre firme trimit automat lemnul la groapa de gunoi. Unele materiale pot avea alte trasee de reutilizare sau valorificare. Arată însă că apelul la reciclatori specializați este mult mai puțin răspândit decât susținerea declarată pentru reciclare.

Transportul poate decide soarta lemnului

Pentru 60% dintre respondenți, costurile de transport și eliminare reprezintă principala dificultate. Iar 61% spun că reducerea acestor costuri ar fi argumentul principal pentru valorificarea deșeurilor lemnoase. Rezultatul explică de ce distanța până la un punct de colectare și volumul de lemn strâns pe un șantier pot cântări în decizia de a-l trimite la reciclare.

Separarea materialelor de la început este la fel de importantă. Lemnul ținut separat de moloz și de alte resturi poate fi mai ușor colectat și sortat. Dacă este amestecat cu alte deșeuri, recuperarea lui devine mai dificilă. Pentru firme, aceasta este o decizie care se ia pe șantier, înainte ca un camion să ajungă la poartă.

Datele publicate de ECOTECA indică amploarea problemei la nivel național: în 2022, gospodăriile și activitățile economice din România au generat împreună aproximativ 2,6 milioane de tone de deșeuri din lemn. Cifra privește toate sursele incluse în raportare, nu exclusiv sectorul construcțiilor.

Rețeaua Timberpak a depășit un milion de tone colectate

EGGER, compania care a găzduit prezentarea studiului, operează prin Timberpak centre de colectare la Arad, Cernica, Chitila, Brașov și Cluj-Napoca. Potrivit datelor prezentate de ECOTECA, lemnul colectat este transportat la fabrica EGGER din Rădăuți, unde poate fi folosit la producția de plăci aglomerate. Compania afirmă că a investit peste 20 de milioane de euro în infrastructura de reciclare din România și că rețeaua a colectat și valorificat cumulativ peste un milion de tone de deșeuri lemnoase până la sfârșitul anului 2025.

Conform acelorași date, aproximativ 25% din lemnul utilizat la fabricarea plăcilor provine acum din deșeuri lemnoase. Materialele care nu pot fi reciclate din motive de calitate sunt valorificate energetic, precizează ECOTECA. Cele două destinații trebuie diferențiate: folosirea deșeurilor ca materie primă pentru plăci înseamnă reciclare, în timp ce valorificarea energetică nu produce un nou material lemnos.

Investiția arată că există cerere industrială pentru lemnul recuperat. Studiul arată, în același timp, că existența unor centre de colectare nu rezolvă singură problema fiecărui șantier. Pentru a afla cât lemn din construcții ajunge efectiv la reciclare, ar fi necesare date despre cantitățile generate, separate la sursă și predate operatorilor, nu doar răspunsurile firmelor despre importanța valorificării. Până atunci, decalajul dintre cele 80% care o consideră importantă și cele 35% care indică un reciclator specializat rămâne semnalul principal al cercetării.